Dragii mei, vă scriu aceste rânduri pentru că Partidul Național Liberal a ajuns în punctul critic de inflexiune din care poate porni pe panta ireversibilă a lipsei de relevanță pe scena politică românească. Cu siguranță, unii dintre voi veți considera că nu aveți vreun motiv să ascultați vorbele unuia care a ales să plece din partid iar acum se trezește să chibițeze de pe margine. Încercați totuși să considerați aceste cuvinte ca fiind ale cuiva care și-a dedicat treisprezece ani din viață Partidului Național Liberal, și care, deși a ales să se retragă, vede în Partidul Național Liberal singura variantă realistă a unei mișcări politice de dreapta în România. Încercați să considerați aceste cuvinte un semnal de alarmă din partea cuiva care a rămas cu inima alături de Partidul Național Liberal și are în același timp avantajul unei percepții exterioare asupra situației.

Pentru ca lucrurile să fie clare de la bun început, vreau să precizez cui mă adresez și cui nu. Mă adresez fiecărui penelist care, membru dedicat fiind, muncește an de an, ciclu electoral după ciclu electoral pentru a transmite mesajul partidului. Mă adresez tuturor celor care, an de an, ciclu electoral după ciclu electoral, sunt chemați să muncească în campanii, să organizeze evenimente și să-și convingă rudele, prietenii și cunoscuții să voteze partidul. Nu mă adresez, sub nicio formă, acelor lideri de la toate nivelele care au adus acest partid într-o situație greu de imaginat și de suportat. Și cu siguranță nu mă adresez celor care au dus iubitul meu oraș Timișoara în situația fără precedent de a fi câștigat de PSD.

Oameni buni, timișorean fiind, am asistat la agonia lentă și tristă a unul alt partid istoric, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. Mă îngrozește gândul că PNL ar putea să o apuce pe aceeași cale. Mulți veți spune că 20% reprezintă un scor mai mult decât consistent și că nici nu se pune problema de așa ceva. Vă voi răspunde că a fost nevoie de mai puțin de doi ani de zile pentru a coborî de la o cotă de încredere de aproape la 40% la scorul usturător din 11 decembrie 2016. Și că, dacă la următoarele alegeri scorul mai scade odată, drumul ar putea fi ireversibil. Dezamăgiți și supărați după eșecul usturător, vă înțeleg perfect dacă nu percepeți acest pericol ca fiind iminent. Vă rog însă să vă uitați cu mare atenție la ceea ce fac liderii voștri acum. Ceea ce văd eu, din exterior, este că a început o luptă surdă, oarbă și crâncenă pentru putere. Prinși în această luptă pe viață și pe moarte, acești lideri pierd din vedere uriașul pericol care pândește după colț, acela al pierderii definitive a încrederii electoratului.

Nimeni nu mai are timp în acest moment în PNL să contemple imaginea de ansamblu. Pare că nimeni nu mai are timp să gândească strategic, să înțeleagă în mod profund care sunt adevăratele bătălii pe care partidul va trebui să le ducă și să aibă viziunea care să redreseze partidul. O primă greșeală, monumentală, a fost deja făcută. Soluția de compromis găsită pentru noul președinte al partidului compromite foarte grav, pentru a nu știu câta oară, imaginea partidului. Nu trebuie să mă credeți pe mine, întrebați-vă colegii de muncă, prietenii sau vecinii. Sunt însă aproape convins că în adâncul sufletului vostru, deși nu veți recunoaște, îmi dați dreptate.

A doua mare greșeală care se prefigurează este începerea luptei la baionetă cu PSD-ul. Este mult prea devreme pentru așa ceva. Deocamdată, PSD a câștigat alegerile la un scor dureros de mare și are dreptul democratic să guverneze. Trebuie lăsat să facă acest lucru și să piardă încrederea electoratului pe propria mână, eșuând în implementarea promisiunilor electorale. Abia atunci va trebui atacat și demascat. Deși pare ciudat, marele adversar al PNL-ului în următorii trei ani este USR-ul. În anii următori, vă veți afla cu acest nou partid într-o competiție pe viață și pe moarte pentru supraviețuirea pe dreapta eșichierului politic românesc.

Scorul natural al PSD-ului este undeva în jur de 35%. Vârful atins în acest an se datorează votului de protest dat de nehotărâți și chiar de unii simpatizanți de dreapta împotriva rateurilor incredibile ale unui PNL lipsi de lideri, de viziune și de coerență în strategia politică. A fost pierdut votul segmentului de vârstă 18 – 45, segment considerat în mod tradițional de dreapta. Sper din suflet să înțelegeți cu toții că nu bătrânii, nu pensionarii și nu asistații sociali au înclinat balanța. Au înclinat balanța oamenii tineri, activi, aflați în putere și în deplinătatea vieții profesionale. Și asta este foarte grav și dificil de surmontat. Chiar mai rău, a fost pierdut factorul de ”este la modă să votezi cu dreapta” în favoarea USR-ului. Dacă sunteți conectați la mediile corporatiste din România, probabil că înțelegeți amploarea fenomenului și îmi dați dreptate.

Urmează în Partidul Național Liberal o perioadă dificilă, plină de frământări. Sper ca ea să nu fie lipsită de oportunitatea ca voi, cei care ați dus și duceți greul muncii de partid, să aveți un cuvânt de spus în legătură cu cine vă va conduce atât la nivel de județe cât și la nivel național. Dacă și când va veni momentul să alegeți, nu uitați nicio clipă că partidele de dreapta din România au fost și rămân partide de lider. Munca voastră, oricât de asiduă și dedicată, poate fi anulată aproape integral de gafele și inabilitatea liderilor voștri.

Istoria post-decembristă ne învață lecții valoroase. În mod tradițional, PSD a avut un aparat de partid foarte bine organizat, cu structuri moștenite din perioada comunistă și optimizate în timp. Partidele de dreapta nu au reușit să atingă nivele similare de organizare și s-au bazat, de fiecare dată când au câștigat, pe carisma unui număr redus de lideri. Să nu credeți nicio clipă, dragi peneliști, că aveți vreo altă variantă. Deși s-ar putea să vă supăr spunând asta, sunt convins că, fără lideri județeni și naționali capabili să motiveze electoratul, nu există nicio șansă realistă nici de a bate PSD-ul la organizare și mobilizare (cu precădere un PSD la guvernate) și nici de a recupera electorat de la USR.

Singura voastră șansă este să resetați pur și simplu partidul în ceea ce privește garnitura de lideri. Atunci când veți alege lideri județeni și naționali, uitați-vă bine de tot la cei care se prezintă în fața voastră. Nu vă lăsați intimidați, nu vă lăsați impresionați de rezultate aparente și fiți sinceri cu voi înșivă până la capăt. Taxați aspru aroganța, în special cea adresată electoratului. Gândiți-vă că orice ”cretin”, ”nesimțit”, ”din ăla care să se învețe să trăiască cu 2000 de lei pe lună”, ”vândut”, ”pensionar”, ”asistat”, ”miserupist” sau ”milog” va fi un vot pierdut definitiv. Fugiți de liderul narcisist care vede în față doar propria imagine și deține adevăruri absolute. Evitați posesorii de limbă de lemn, lingăii sau foștii cărători de serviete. Analizați cât se poate de critic rezultatele reale ale celor care v-au condus până acum. Cel mai important, proiectați alături imaginea celui care vă cere votul de cea a USR-istului local sau național care vi se pare mai răsărit. Și răspundeți-vă sincer la întrebarea care dintre ei are capacitatea reală de a-l convinge pe votantul de 18 – 45 de ani pe care tocmai l-ați pierdut în 11 decembrie.

Aveți o singură șansă în lunile următoare să alegeți între redresarea partidului sau decăderea lui ireversibilă. Actualii voștri lideri sunt prinși în capcana mortală a luptei pentru putere într-un partid aflat pe marginea prăpastiei.

Sunteți singuri de această dată și purtați întreaga răspundere. Aveți o singură șansă să asigurați supraviețuirea acestui partid.

Vă rog din suflet, nu o irosiți.